Se poate vorbi de abundență în analytics? Și mai ales, poate fi acesta un lucru rău? Părerea generală este că mai multe date nu pot avea decât efecte pozitive. Companiile se laudă că au inclus în planurile lor de viitor big data, ca un avantaj competitiv. Înainte de a scrie articolul, am căutat titlul său (în engleză), pe Google. În câteva secunde, am aflat că furnizorii de soluții de analytics se laudă cu abundența de date pe care le oferă.

Proliferarea rapoartelor

Se începe cu un raport lunar. Urmează unul săptămânal, dar rămâne și cel lunar. Unul câte unul, se adaugă alți indicatori în rapoartele existente, vin oameni noi care cer alte rapoarte, dar nimeni nu spune să nu mai fie făcute cele vechi. Cei mai mulți sunt de părere că dacă le trimit superiorilor rapoarte mai stufoase, vor fi văzuți mai bine. Realizarea rapoartelor devine o activitate distinctă în organizație (automatizarea rezolvă doar o mică parte din problemă). Mentalitatea este că dacă se raportează totul, cu siguranță se va raporta și ceea ce este util.

Majoritatea liderilor declară că deciziile trebuie luate pe baza datelor, există soluții software și un număr de oameni care lucrează la rapoarte, acestea din urmă fiind o specie care se înmulțește rapid. Și totuși, ceva nu merge.

Rapoartele sunt folosite cel mult ca să justifice anumite decizii deja luate. Principalele recomandări care ar trebui făcute pe baza datelor se pierd în mulțimea de rapoarte care continuă să vină.

Dezordinea tag-urilor

Tag-urile sunt acele bucăți de coduri pe care le introducem în aplicații pentru a colecta date. Mai multe tag-uri implementate înseamnă, în general, că se strâng mai multe date.

Câteva dintre motivele descrise în cazul rapoartelor sunt valabile și pentru înmulțirea tag-urilor. Diverse echipe vor propriile tag-uri, chiar dacă unele deja există într-o formă aproape identică. Cantitatea este folosită și în acest caz pentru a se lăuda în fața superiorilor sau clienților. Dă bine să afirmi că ai implementat ultima chestie cool de la Google. În general însă, cam aici se oprește și entuziasmul, iar datele oferite de ultima implementare sunt uitate. Mereu va fi altă implementare cool pe care trebuie să o aibă.

Există și dezavantaje tehnice pentru un număr mare de tag-uri, pe lângă cele de organizare și utilizare a lor. Un sistem de tag management ajută doar parțial. Principalele probleme pricinuite de abundența tag-urilor rămân. Mai mult, de când cu un tag manager, noile tag-uri se pun mai ușor, deci se gândește mai puțin dacă este nevoie de ele sau nu. Event-uri pe toate link-urile din site? Sigur, poate o să ne trebuiască vreodată…

Abundență vs. simplificare

În articolul Abilitățile unui web analyst am afirmat că simplificarea și prezentarea sunt calități obligatorii pentru un analist. În ziua de astăzi deținem cu toții multe date. Acesta este un lucru bun, dar trebuie să știm și când să trecem la următorul pas. Mai important devine câte dintre ele și cum le folosim. E ca și cum te-ai antrena toată viața pentru maraton, dar în fiecare an ai decide că nu participi, pentru că nu ești încă pregătit. Preocuparea pentru a obține mai multe date trebuie să fie dublată de preocuparea de a utiliza ce avem deja.

Un analist trebuie să treacă prin datele disponibile și să prezinte ceea ce este important, să știe unde să atragă atenția, pentru ca datele să ducă la acțiuni și decizii mai bune, la momentul potrivit.

Abudenta există în analytics. Nu ar fi rău dacă aceasta ar avea loc la analiză sau la influențarea deciziilor pe baza datelor. În schimb, prea multe rapoarte și tag-uri pot dăuna organizației.

Etichete: , ,