Din rațiuni de securitate, Google Analytics folosește first-party cookies, adică fișiere care pot fi utilizate doar de un site/site-urile de la un hostmane (domeniu). Subdomeniile folosesc hostname-uri diferite, deci sunt tratate la fel ca orice site străin, motiv pentru care nu pot citi aceste cookie-uri.
Altfel spus, Google Analytics nu vine configurat pentru a strânge la un loc statisticile diferitelor subdomenii ale unui site. Să le tratăm ca pe site-uri diferite generează mai multe probleme de raportare, iar să adunăm pur și simplu cifrele este cea mai greșită soluție. În continuare vom vedea cum trecem peste limitarea Google!
În codul de tracking vom indica domeniul parinte ales. Pentru asta, la finalul codului vom adăuga o linie (cea îngroșată mai jos:
<script type="text/javascript">
try {
var pageTracker = _gat._getTracker("UA-000000-1");
pageTracker._setDomainName(“exemplu.ro”);
pageTracker._trackPageview();
} catch(err) {}</script>
ATENȚIE: aceasta este doar partea finală a codului GA; nu uitați să schimbați codul contului și numele domeniului
Modificarea aceasta este suficientă pentru ca Google Analytics să strângă în aceleași rapoarte date despre toate subdomeniile.
DAR:
Dacă ne oprim aici, Google Analytics nu va ști de la care dintre subdomenii vor fi vizitele. Și nici noi nu vom ști, mai ales dacă ambele au pagini cu același nume (ex. index.html). Rezolvarea este mai jos:
Din pagina de setări (în care ajungem cu un click pe Analytics Settings, care de obicei e
chiar sub sigla din stânga sus), alegem Add Filter. Din noua pagină îi facem setările. Tipul de filtru este Custom filter. Urmează să alegem Advanced și să setăm:
Field A –> Extract A: Hostname (.*)
Field B –> Extract B: Request URI (.*)
Output To –> Constructor: Request URI /$A1$B1
Altfel spus, aceste setări trebuie să arate ca în imaginea alăturată (click pentru mărire). Mai rămâne doar să salvăm (Save Changes) și filtrul este gata.
Acest filtru va face ca rapoartele să scrie adresa completă a paginilor, nu doar numele paginii.
NOTĂ: este foarte posibil ca adăugarea acestui filtru să altereze statisticile din raportul „Site Overlay”, iar unele obiective (Goals) ar trebui redefinite în consecință.
Segmentarea este inima activităților de web analytics. Instrumentele de colectat date oferă mai multe modalități pentru realizarea segmentării, în funcție de scop.
Probabil că cel mai simplu sunt de folosit funcțiile numite chiar segmentare de către instrumente, însă de cele mai multe ori acestea se limitează la segmentat rapoarte, neacoperind decât superficial partea de analiză. Alte funcții care pot fi folosite pentru diverse segmentări sunt filtrele, sursele de trafic, customizările link-urilor și ale altor variabile etc.
O variantă mai peste mână decât cele amintite mai sus, dar de multe ori mai eficientă, este tagging-ul (etichetarea). Să ne imaginăm că vrem să comparăm câte pagini au văzut vizitatorii înregistrați cu câte au văzut ceilalți. Sau că vrem să vedem cât a durat până să treacă dintr-o tabără în cealaltă. În acest exemplu simplu, trebuie să segmentăm în două categorii vizitatorii. Vom face asta aplicându-le vizitatorilor din fiecare categorie câte o etichetă diferită, pentru ca apoi să avem statistici separate pentru cele două tipuri de utilizatori ai site-ului.
Datele rezultate sunt mult mai utile decât în cazul simplei filtrări a unui raport. Prin aceeași metodă putem segmenta vizitatorii site-ului în funcție de faza de cumpărare în care se află sau în funcție de scopul pentru care accesează site-ul.
Probabil cea mai mare limitare este că indiferent de instrumentul folosit, acest tip de segmentare se face înainte de colectarea datelor pentru analiză. De regulă, în Google Analytics se utilizează variabilele customizate (custom variables), iar în SiteCatalyst se fac prin Segment Definition Builder, dar acestea nu sunt singurele căi spre acest tip de segmentare.
Sursă foto: craftapalooza