7 instrumente cu care afli timpul de încărcare

Timpul de încărcare este un factor care ar trebui urmărit în analizele paginilor web. Dacă este mare, paginile vor trebui modificare pentru a fi redus. În caz contrar se pierd vizitatori și clienți.

Câteva instrumente pentru măsurat viteza de încărcare a paginilor web:

Web Page Analyzer este un script care calculează timpii de încărcare pentru fiecare element din pagină, precum și pentru grupe de elemente sau întreaga pagină.

Web Pagetest prezintă cam aceleași date, dar în diverse moduri grafice pentru a evidenția anumite lucruri.

Pingdom Tools este un instrument vizual rapid din care poți afla cum se încarcă elementele site-ului.

Google Webmaster Tools face mai multe măsurători privind performanțele site-ului. În meniul Labs există pagina  Site performance. De aici putem vedea viteza de încărcare și evoluția sa în timp.

Yahoo! YSlow este un plugin de Firefox care generează statistici despre performanțele paginilor încărcate.

Google Page Speed face este tot un plugin de Firefox, dar făcut de Google. Oferă și sugestii pentru îmbunătățirea paginilor.

Google Speed Tracer este un alt plugin de la Google, dar pentru utilizatorii browser-ului Chrome.

De ce analizăm site-urile

Care este scopul unui specialist în web analytics / analist web? Să analizeze cifrele și să facă rapoarte sunt două dintre cele mai întâlnite răspunsuri. Și cele mai greșite!

Scopul pentru care analizăm performanțele web este acela de a avea vizitatori mulțumiți. Sau mai mulți și mai mulțumiți, pentru că mereu e loc de mai bine

După „ce?” urmează „cum?”

Putem să petrecem toată ziua cu ochii în cifre, dar e degeaba dacă asta nu va produce îmbunătățiri la site. Aproape că nu-i ieșire la cafea a administratorilor de site la care să nu auzi o afirmație de genul „în ultima lună s-a modificat bounce rate-ul”. Ce a cauzat asta? Cum îl poți îmbunătăți la site-ul tău? Tăcere… Se pare că unii citesc indicatorii din web analytics doar ca să se laude că sunt mai buni decât ai altora, dar nu știu cum îi pot ajuta acele cifre.

În plus, web analytics nu înseamnă doar prelucrarea datelor privind navigarea în site.  Uneori, răspunsurile se găsesc la nivel de hosting sau probleme de arhitectură a site-ului. Tot la o întâlnire, cineva mi-a arătat vreo doi indicatori din Google Analytics și m-a întrebat ce părere am. Fără să știu ce site e, și cel mai greșit, fără să intru pe site! Nu poți analiza un site până nu te pui în pielea vizitatorului de acolo, vizitator care poate fi grăbit să găsească o informație sau vizitator care are timp să observe toate detaliile, se întoarce, se răzgândește etc.

Analiza feedback-ului primit de la vizitatori poate fi la fel de importantă ca analiza click-urilor și navigării în site. La fel și analiza timpilor de încărcare, analiza problemelor tehnice și orice alte date care ajuta la îmbunătățirea experienței de navigare.

Spor la optimizare!

Designul și datele fac casă bună

Cum ar fi să crești audiența și numărul potențialilor clienți cu câteva zeci de procente? Metoda e simplă, pentru ca vizitatorii să convertească, e nevoie întâi ca ei să vadă elementele cheie din site, precum butonul care îi îndeamnă să acționeze.

Google Browser Size

Da, un nou instrument de la Google. Browser size ajută web designerii să fie siguri că plasează elementele cheie în locuri vizibile pentru toți sau cei mai mulți dintre vizitatori.

De exemplu, dacă unul dintre obiectivele acestui site este ca vizitatorii să se aboneze prin RSS, Browser size îmi spune că 10% nu vor vedea butonul din sidebar.

Detaliile sunt în Google Analytics

Mai sus m-am referit la vizitatori, dar de unde știe Browser size ce rezoluții văd vizitatorii mei? El se bazează pe niște date statistice, valabile pentru google.com. Este o bază largă de utilizatori și ne putem forma o opinie, dar pentru cifrele exacte trebuie să folosim alt instrument de la Google, Analytics (sau orice altă soluție de web analytics, nu numai cea de la Google).

Mergând pe exemplul Google Analytics pentru că mulți români sunt utilizatori, statisticile pot fi găsite sub tab-ul Visitors, în meniul Browser Capabilities apare Screen Resolutions. Aici vom vedea statisticile pentru propriul site.

Raportul de aici este afișat în funcție de numărul de vizite, dar acest indicator poate fi schimbat ușor chiar din raport.

Design și segmentare

OK, știm pentru ce rezoluții să optimizăm site-ul sau pagina. Dar ce facem când vindem doar în România și Moldova, iar datele generale (la total) sunt total diferite? Exact, întâi trebuie să avem un segment pentru vizitatorii din zonele cărora ne adresăm, după care luăm deciziile. Sigur, pot fi mai multe segmente, pe mai multe criterii, cel geografic fiind doar un exemplu.

Testare

Oare chiar primim mai multe click-uri pe elementul dorit? În funcție de tipul conversiei, putem măsura acest lucru cu unul dintre instrumentele de informații web. În cele mai multe dintre cazuri poate fi folosit un serviciu care testează diverse versiuni ale aceleiași pagini (teste multivariate). Dacă vrei să rămâi sub umbrela Google, acesta se numește Website Optimizer.

Introducere în Testele A/B

Testele A/B și testele cu mai multe variații reprezintă o metodă cantitativă de testare a site-ului. Concret, există două sau mai multe variante pentru aceeași pagină, fiecare îi este afișată altui grup de utilizatori, pentru a observa care dintre ele obține rezultate mai bune. Prin aceeași metodă pot fi testate elemente din pagină (de ex diferite titluri), variante de reclame sau de newslettere.

Avantajele testelor A/B

• testează comportamentul actual în condiții reale
• pot face măsurători pe eșantioane reprezentative
• rezultatele duc la acțiuni imediate
• validează decizii de design
• feedback de la vizitatori fără ca ei să facă nimic în plus
• măsoară cu succes diferențe mici de performanță
• sunt ieftine

Limite

Testele A/B (sau cu mai multe variante) nu sunt nici ele un panaceu. Rularea acestor teste nu este soluția cea mai bună pentru toate site-urile.

Să vedem câteva motive pentru care ar trebui să te mai gândești înainte de a porni un test de acest gen:

• nu pot testa orice; dacă singurul obiectiv al unui site este abonarea la newsletter, testele A/B nu vor ajuta în mod direct; de asemenea, nu pot măsura nici vânzările magazinelor online sau numărul de download-uri
• testarea mai multor elemente durează, iar dacă sunt testate mai multe în același timp rezultatele pot fi neclare
• testezi după ce ai construit; dacă vrei să testezi două titluri, o poți face doar după ce ai pagina web online
• implementarea poate fi complexă

Sunt voci care susțin că metoda are mai multe dezavantaje decât avantaje. Sfatul ar fi să cântăriți în fiecare caz cât ar fi de utilă. Acolo unde nu există posibilitatea efectuării altor teste, ar trebui alese testele A/B.

Sursa foto: arnold | inuyaki

De ce să optimizezi paginile de destinație

Ai o campanie online genială cu o pagină de destinație de care ești foarte încântat(ă). Până să ajungă la această versiune ați făcut brainstorming, designer-ul, copywriter-ul și toți ceilalți din echipă s-au auto-depășit de data asta.

Și totuși, rata de conversie e mult sub așteptări.

Cum adică pagina nu-i perfectă?

Primul pas, deloc ușor, este să recunoști că ai o problemă cu pagina. Experiența oamenilor care lucrează la proiect nu este tot timpul suficientă. În orice caz, părerile vizitatorilor sunt mai importante. Cu toții trebuie să fim conștienți că nu suntem buni la toate. De cele mai multe ori, strategul nu este bun designer, cum nici desingerul nu e bun psiholog și niciunul dintre ei nu se poate identifica cu toate publicurile (gândul mi-a zburat la toate site-urile roz pentru femei…).

Partea bună este că poți acționa la timp. Trebuie să afli problema sau problemele, apoi să le remediezi. Mediul online îți permite să faci aceste lucruri la timp pentru a salva o bună parte din campanie.

Cum procedăm?

Există o mulțime de metode și instrumente de diagnoză. Poți începe de la a te pune în rolul clientului aflat în diferite situații și a îi ruga și pe alții să facă la fel. De asemenea, există testele de usability (încă există discuții despre cum ar trebui tradus termenul), studiile calitative și cantitative, testarea diferitelor versiuni, discuțiile cu oamenii de vânzări și multe altele.

Am lăsat la sfârșit instrumentele de web analytics. Da, cu ajutorul acestora pot fi aflate multe lucruri despre site și campanie, inclusiv eventualele sale probleme. Să vedem câteva dintre acestea:

• Avem publicul la care ne așteptam? Ne răspund rapoartele demografice
• Pagina le este afișată cum trebuie? Putem afla ce sisteme tehnice folosesc vizitatorii
• Zonele importante sunt afișate pe toate rezoluțiile utilizate? OK, cred că deja e clar cu chestiile astea tehnice
• Stau prea mult sau prea puțin în site? Cum interacționează?
• Cum ajung în pagină? În funcție de asta, au  găsit ce căutau? De ce pleacă?
• Câți se întorc? După cât timp?
• Au folosit funcția de căutare internă? Au găsit ce voiau?

Cine s-a uitat prin instrumentele de web analytics știu că la toate acestea răspund rapoarte gata făcute. Vom detalia fiecare raport în câte un articol viitor pe acest site pentru a scoate maximul din fiecare și vom merge chiar mai departe de aceste date primare din web analytics.