Pentru că simpla numărare a mențiunilor s-a dovedit inutilă, campaniile în social media au început să fie evaluate după numărul de mențiuni pozitive. Eventual, lângă el se trece și numărul de mențiuni negative. Nu toate sunt ușor de catalogat într-una dintre cele două categorii (de exemplu cele ironice). Chiar și după ce s-a făcut o convenție solidă despre ce e numărat la bune și ce la rele, aceste numere tot nu spun prea multe.
Identificați mențiunile cu câteva instrumente diferite care fac asta și veți vedea diferențe foarte mari. Căutați mențiunile unui cuvânt generic și veți vedea multe rezultate inutile (și multe campanii din România folosesc titluri generice). Folosiți chiar tool-uri care se laudă că filtrează doar utilizatorii locali de rețele sociale, dar dacă vă uitați atenți veți observa că nu e chiar așa. Desigur, lista motivelor care pot altera numerele de mențiuni este mult mai lungă. Și atunci ce alegem, cel mai mare număr ca să pară impactul ridicat?
Mai interesantă ar fi o proporție între tipurile de sentimente. O propunere de calculare a acestui indicator care mi s-a părut mai utilă decât altele auzite este (Număr mențiuni cu sentimente pozitive – Număr mențiuni cu sentimente negative)/Număr total mențiuni.
Desigur, rămâne eroarea și subiectivitatea umană la catalogarea mențiunilor între categorii sau chiar la filtrarea celor care se datorează campaniei, dar cel puțin avem un indicator exprimat în procente care poate fi relevant și dacă în timp se schimbă instrumentul utilizat. Se poate observa și evoluția în timp sau se poate compara cu rezultatele altor campanii. Ar fi interesant de văzut un raport când acest indicator este negativ 😉
Imagine de la Skley
